07.12.2016

Ce ziceți, ar merge un blog scris de băiatul ăsta?

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Ce vedeți mai jos, adică ditai buildungs postul :)), aparține unui tovarăș de prin online. Cu care am mai corespondat de câteva ori și ne-am văzut cam tot cu periodicitatea asta :D Zilele trecute m-a întrebat dacă poate să îmi trimtă o ”chestie”. Zic da, cum să nu, că mie îmi plac chestiile :D Și mi-a trimis ce vedeți mai jos. După (sau în timp) ce citiți, încercați să răspundeți și la întrebarea din titlu :D Iar în ceea ce privește propunerea tovarășului cu pricina, adresată mie, vreau să îi spun că îi mulțumesc din suflet pentru încredere, dar că mă pricep atât de puțin la ce zice al acolo și la ce vrea să facă, încât nu am cum să mă bag în așa ceva fără să îmi complic viața, care, și așa, e destul de aruncată prin meandrele concretului :)

M-am nascut in 1982. Am prins si gradinita din aia cu Soimii Patriei (am si poza! O voi poza cu telefonul si cand ajung in Bucuresti, unde am uitat ca prostul cablul de date, ti-o voi si trimite, eventual) si am fost dat la scoala la 6 ani, cat sa prind sa am uniforma de pionier, da’ foarte putin am folosit-o. Am prins 3 trimestre, dar si 2 semestre, in ultimii doi ani de liceu. Nu am prins, totusi, liceu cu examene de treapta, ca sa trec din a IX-a in a X-a si din a X-a in a XI-a si mi se pare ca era si din a XI-a in a XII-a.

In clasa I aveam o problema cu scrisul. Cica scriam urat. De fapt, tin minte clar ca stiam ce vreau sa fac, dar nu ma ajuta mana. N-aveam muschii mainii facuti, tendoanele sau articulatiile, ceva era in neregula. Mama, cate unspe metri imi luam. Si intr-a IV-a era o colega care vai ce frumos scria, dar nu respecta caligrafia de acum 3 ani. Am incercat sa-i imit scrisul, asa defect. Tot ma suduiau si tot nu intelegeam.

Cand a inceput sa nu mai conteze, ca mai mult conta continutul textului, tot aiurea scriam, dar nu se mai lua nimeni de mine. Si inca mai stiu si acum sa scriu literele ca la caligrafia din clasa I. In a IX-a, la un extemporal neanuntat, un coleg a fost nevoit sa copieze dupa un caiet de-al meu, lasat de unde plecasem ca ne mutase profesorul. Ziceam eu in gand: fratie, n-o sa inteleaga ala nimic, chiar daca am scris laboratoru’ ala si-l mai si gaseste. Dupa care vine tipul si zice mersi. Il aveam? Da. Si ai inteles ce-am scris ?! Oho, nici o problema. Se intelege foarte bine, doar ca nu e ordonat scrisul. Nu sunt literele la fel de fiecare data. Deci aia din clasa I voiau doar poleiala, staniolul? Adica sa li se para scriu eu frumos, chiar daca nu respect regulile caligrafiei?

Tot in lumea asta am aflat ca era o idee sa ajungi la facultate respectabila. ASE-ul e cah. E nasol. Oricine il poate face, nu e de baieti destepti. Eu am zis ca vreau ASE – cibernetica, care cica ar fi fost singura grea. Nu era, mai era cel putin si finante-banci. Mda. Lamentabil m-am descurcat, dupa ce in liceu nu intelesesem mare lucru de la matematica.
Mai tarziu am aflat ca ASE-ul de fapt te ajuta sa te imbraci la costum si sa tii sau participi la seminarii despre cum sa devii propriul sef, sa faci „profit margin” care in romana se spune profit marginal (si daca auziti pe vreunul cu „margine de profit”, va puteti tavali de ras, pentru ca a luat-o clar pe nemestecate, din engleza) si eventual, sa stii sa faci probleme de productie. Adica algoritmul Simplex. Erau si probabilitatile, dar acolo era vorba de analiza matematica serioasa, pe care nu o stiam. Ma rog, cu alte cuvinte cine voia, facea scoala.

Bun! In tot acest timp, eu am avut o pasarica, ba chiar inca din liceu: sa ma angajez la o revista de jocuri. Cand am ajuns in Bucuresti, s-a desfiintat. Dup-aia am incercat sa fac o firma care sa creeze niste jocuri (si am trecut prin diferite idei). Engine-ul e scris aproape tot si merge si acum, dar ne-am dat seama ca piata e mult prea volatila, chiar daca reusim noi sa scoatem un joc asa, taras-grapis. Pe urma putem muri de foame daca nu scoatem jocuri la intervale regulate, trebuie lucrat la foc continuu…e pe modelul de combinat.

Intre timp am invatat sa umblu prin computere. La un moment dat prin scoala generala ni se spunea la „atelier” (educatie tehnologica!) ce viteji vom fi si cum vom sti noi sa identificam, asa ca idee, piesele de pe un circuit electronic integrat. N-am aflat. In timp, radeam cand imi aminteam si descopeream, putin cate putin, ca aproape stiu ce face fiecare. Ultima problema a fost cu o placa video de prin 1987, care astazi probabil ca ar fi fost un singur chip pe o placa golasa, doar cu niste condensatori mici si /sau rezistente. Eu nu puteam sa identific chipul principal! De fapt, toata placa era un chip mare, dar facut din chipuri mult mai simple si mai multe. Inca o mai am.

Si, din cauza ca stiu eu asa de bine sa am am grija de computere vechi, am ajuns sa am pe-acasa niste antichitati pe care poti face niste chestii neobisnuit de moderne. Lent, dar se poate. Si, la un moment dat, mi-a picat fisa. Pot fi facute sa mearga pe bune, dar le trebuie mai multe procesoare. Cum s-a ajuns acum – dual core, quad core, hexa core, urmeaza octocore…de fapt, alea sunt mai multe procesoare intr-unul singur. Primul asemenea computer era pe vremea 386, care a avut patru procesoare. Identice, ca nu prea se poate altfel. Iar daca vorbim despre anumite arhitecturi AMD (incepand cu Athlon 64 X2), e chiar foarte simplu sa faci asemenea sisteme.

De-acolo mi-a venit ideea sa pornesc o firma care sa faca computere. Nu procesoare sau alte chipuri din astea discrete, ca aia cere bani multi si conditii speciale (iarasi e „ca la combinat”) ci restul computerului. Carcase, placi de baza, chestiile de pe langa. Ca si Dell sau HP, doar ca aia fac mai multe chestii decat atat. Pe urma, daca e suficient de ieftin, o masinarie de produs chipuri simple in cantitati limitate, conform cererii… dar asta dupa ce restul afacerii merge excelent si scoate bani de nustiucati ani de zile

Sigur, e o alta idee care costa multi bani s-o incepi. M-am tot chinuit sa imi imaginez cum ar putea fi pornita de la chestii uzuale, cu un buget normal la cap. Dupa cum nu reuseam, a aparut o alta idee, in cooperare cu un prieten. Care zice el ca, la o masina, motoarele ar trebui sa fie in roata, nu undeva central si cu transmisie – cutie de viteze, diferential, chestii. A incercat cineva sa faca o asemenea masina, dar n-au mai reusit, ca s-au bazat pe baterii ca sursa de energie, iar asta e cam gresit. Nu compari 32 de megajouli dintr-un litru de benzina cu cat poate stoca o baterie litiu-ion.
A propos, stiti bateriile Ni-Mh, da? Alea sunt pe baza de nichel, inaintea lor a existat Ni-Cd, adica nichel-cadmiu, tot reincarcabile. Acum Mh ala vine de la hidrura de metal, sau hai metalica, dar care in engleza se spune metal hydride. Cand zice vreunu’ nichel metal-hidrid sau hidrida (sau si mai tare, hibrid), din nou, puteti sa va imprastiati de ras.
In fine, faza e ca se pot modifica masinile din ziua de azi sa le putem rula cu motor in fiecare roata (pana pe la vreo 600 de cai in total, indiferent ca e Trabant sau Ferrari) dar pe principiul locomotivei Diesel – electrice: un motor diesel incarca niste baterii din care se alimenteaza motoarele electrice din roti. Gata transmisia, gata mecanica foarte complicata si scump de inlocuit, etc.

Desigur, ideea asta costa foarte mult si ea. Vreo 100 de mii de euro lejer. Si n-ai cum s-o pornesti mai de jos, ca peste jumatate din banii aia costa echipamentele care se folosesc si intr-un service normal.

Pana una alta, am dat peste OpenCoffee. Cand era o prezentare, la un moment dat, tipul a terminat iar in fundul salii, in partea cealalta, era Chinezu. Da’ io nu stiam ca el e. Am auzit de la altii. Si m-am dus la laptopul tipului care terminase, l-am intrebat daca pot sa stau pe net de la el si am dat un search dupa chinezu (ca retinusem doar ca e tip mai cunoscut si ca are site altfel decat chinezu.ro) si am gasit repede si informativ chinezu.eu, about, faze, a fost in TSD la nenea Ponta, s-a simtit ca a suta mia roata la caruta, acum face consultanta (e clar ca umbla pe langa politicieni si face bani din asta, da’ vad ca online-istii nu pare ca s-au prins ca el e pe langa super mahari, desi scrie acolo) si m-am cuibarit langa el. N-a avut nici o greata. L-am mai intrebat despre ce citisem cu ceva timp inainte, a confirmat. Na, doar el scrisese ce era acolo!

Am mai urmarit ce baga omu’ pe Twitter, dupa care m-am decis ca e bun pe post de ziar, cum ar veni. Ce se mai intampla, le da Chinezu. Cum dau follow, cum imi vine mesaj direct de multumire scris de manuta lui. Aha, deci e atent la ce se intampla imprejur.

Pe urma am aflat ca e golan. Adica asa zicea el. S-a intitulat si ghertoi. Nu parea.

Dup-aia am aflat ca, de fapt, el e baiat finut, educat, care a inteles cum e cu golaneala. Anume, ca de cele mai multe ori e doar o reactie alergica la scortoseniile bagate la inaintare de oameni, din tot felul de motive – frustrari, aroganta, etc. Ca dovada, un asa zis golan si un adevarat domn, din ala cu un respect rece dar egal distribuit tuturor, s-ar respecta unul pe altul fara probleme.

Chinezu’ nostru e cam jumatate din fiecare. De-aia e ca o margica. Restu’ vor sa se afirme, sa fie stiuti, sa aiba vizitatori, nustiuce… omul nostru ii are si gata. Nu se asteapta sa-l bage nimeni in seama. Cand are nevoie de ceva, cere frumos si multumeste anticipat, ca stie ca nu i se datoreaza nimic.

Fisa mi-a picat recent. Am vrut eu sa repar o imprimanta veche, din aia matriciala, cu ace. Am gasit banda, si nu asa, ci color, cum nu a mai avut pana acum. Dup-aia normal, imprimanta e pe port paralel, ceea ce computerele nu mai au acum, ca toate imprimantele si perifericele noi sunt pe USB. Deci hai sa iau si laptopul ala mic, 386, ca ala are. Dar aluia nu prea-i merge ecranul. Deci, ar trebui sa-l pun pe plasma aia mare din sufragerie. Da, dar plasma aia nu are intrare VGA, ci doar HDMI. Ala micu’ n-are decat VGA, oricum bine ca o are si pe-aia. Ori VGA-ul e analogic, HDMI-ul e digital. Dar stai, televizorul ala mai are si intrare SCART si intrare pe componente, RGB. Am cautat cabluri de mai multe feluri si am descoperit ca doar un singur magazin din tot orasul (Galati) are asa ceva. Ba mai mult, la alte magazine mi se spunea ca nu au, ca sunt al doilea care cere asa ceva intr-un an (si cerusem ceva banal, adaptor de la VGA la DVI) si ca ar trebui sa caut acolo unde, pana la urma, am si gasit. Cu alte cuvine, bai, ia nu ne mai cere tu sa facem bani. Noi nu vindem decat ceea ce se vinde mult, „nu stam noi cu banii blocati”. Filosofia asta e stupida in majoritatea cazurilor. Pentru ca majoritatea adaptoarelor astea sunt ieftine, blochezi putini bani si chiar daca se vand rar, clientul pleaca multumit ca a gasit sa-si ia. Si va tine minte ca „aia au”. Si va reveni cand e cazul. Ca doar de-aia, acolo unde „aveau”, era plin de oameni cu diferite doleante mai neortodoxe. In afara de asta, adaptoarele astea mai ciudatele nu le cauta oricine, doar aia mai specialisti. Care vor fi chemati in tot felul de locuri sa puna la punct sisteme video, calculatoare, „sa se vada de pe laptopul ala pe proiector aici” si asa mai departe.

Doua asemenea exemple au existat. Conectica.ro erau unii, dar ei au ajuns magazin ca oricare altul, cu vreo cateva adaptoare mai ciudatele pe stoc in plus fata de restul. Pe urma exista elfast.ro care intr-adevar au scule destule, dar niste preturi de lesini. Am dat vreo 120 de RON cu tot cu taxele vamale pentru o cutie care face din semnal VGA, semnal HDMI. De pe Ebay, din Hong Kong. La ei ceva echivalent era 350 sau 450!!! Depinde ce model doreai…
In afara de aceasta nisa, care poate constitui un business in sine, mai e ceva care se cauta la nivel global. Da’ aia care vor asa ceva nu tipa ca vor, pentru ca au niste legi nescrise. Ce folosim noi nu se mai fabrica decat de catre noi intre noi (in unele cazuri se poate, unii chiar sunt electronisti din aia suparati, inginerii de pe vremuri, si mai stiu sa faca piese din componente „de pe raft”) si stim ca ce ne-ar trebui nu se va face niciodata, asa ca ne gasim propriile solutii.
La noi sunt raruti astia. Am cunoscut si eu unul. De fapt, hai doi. Plus un al treilea, care insa nu a spus cu subiect si predicat ca are asemenea pasiuni, dar tare mai pare priceput la ele :)

Prin Vest sunt mai multi, dar cam la fel de invizibili, ca toata lumea ii da tare cu Macbook, iPhone, Samsung Galaxy, HTC si asa mai departe. De cata galagie fac aia, nu se poate auzi nici macar un grup de insi carora le-ar trebui un controller de USB extern, pentru portul paralel. Sau serial. Sau unul intern, pentru ISA 8-bit sau 16-bit. Piata exista (si creste, sau macar nu dispare, ca unii tineri descopera ce tare o fi fost sa iti fie suficienta o dracie mai lenta si cu mai putin RAM decat telefonul lor, dintr-un oarecare sentiment de vinovatie ca ei le au pe toate de-a gata – Windows, Mac, iPhone, iPad, DVD, Blu-Ray, High Definition, toate cele. Si mai exista si sentimentul ala ca ma indobitocesc daca am doar jucaria care merge – e mai satisfacator sa stiu CUM merge), iar costurile de dezvoltare n-ar fi mari.

Ei, deci se poate porni vanzand cabluri si adaptoare si alte chestii mai greu de gasit. Da’ adica neicule, fara bataia de joc fata de client. Adica daca omu’ vrea cu Posta Romana, ca nu se grabeste, apoi te duci si depui frumos coletul. Daca vrea maine dimineata, iei curierii si le arati biciu’ (desigur, in forma telefonului cu baterie care tine o luna, care sa se planga in continuu tuturor departamentelor de relatii clienti si tuturor sefilor daca nu ajunge coletul a doua zi, ca nu promovam violenta) iar daca vrea sa vina sa si-l ia de la punctul de lucru, apoi nu il taxezi fortat sa plateasca transportul. Poate el vine de la Sfantu-Asteapta a doua zi, cu trenul, ca are treaba unde ai tu magazinul. Nu, nu se poate, noi nu putem decat sa trimitem colete, si numai cu firma de curierat cu care avem noi contract. Nu, nu asa.

In afara de asta – si aici tare „mi-o placut” de Chinezu – cine zice ca trebuie doar in Romania? Da’ ce, banii rusilor sunt patrati? Sau a oricarei alte natii. Are Paypal, sau card Maestro, Mastercard, VISA, Diner’s Club, American Express? Ajunge vreun serviciu postal acolo unde locuieste omu’? E un client perfect valabil.

Asta e misto la Chinezu, ca el se considera european. Si a vrut chinezu cu EU in coada. Presupun ca prin Google Analytics pe la el, nu sunt doar locuitori ai Romaniei care il viziteaza, ci si de prin alte tari.

Ei, e misto ca el are viziunea asta, ca nu e limitat doar de granitele unei tari. S-o fi plictisit sa auda de-alde „se poate si in Romania” sau „online-ul romanesc” sau altele de genul. De-aia mi se pare mie ca ar fi ideal un magazin online care sa vanda cabluri, dup-aia adaptoare din alea USB de productie proprie, cu piese de prin alte locuri, dup-aia chiar si chestii mai mari si mai complicate de productie proprie (de exemplu placa de retea Wireless 802.11b, adica cel mai vechi standard, de 11 Mbps – ultimul e 802.11n, de vreo 150, parca, iar cel mai comun e 802.11g, de 54).

Mai tarziu, se va ajunge la un fel de Dell. Care va face carcase, placi de baza, unele placi periferice, tot felul de adaptoare si cabluri, etc. Inclusiv sisteme complete, cu procesoare fabricate de altii, sau nu, depinzand cat de scumpe ar fi liniile de productie pentru fiecare.

Dar, ca sa pornesc toata treaba asta am nevoie de bani. Si mai ales de expertiza, deci de unu’ care stie ce vrea de la un contabil sau de la un proprietar de cladire sau sau sau. Deocamdata, Chinezu pare ideal. Sa vedem ce-o zice el de asta :)

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Cine vine la mall cu mine să ne jucăm și să shopăm? :D

Viza de America. Sau despre (oarecum) frigiditatea la români

5 comentarii

  1. joi, 20 ianuarie 2011, 09:09

    Nu blog. Concentrează-te pe una din idei, pune-o în aplicare. Câştigă bani! :D
    Şi nu-ţi mai striga ideile pe toate drumurile, dacă vrei să te bucuri tu de ele şi nu alţii… ;) Succes!

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  2. joi, 20 ianuarie 2011, 13:02

    :)) super frate. iti dai seama ca l-am citit tot?
    @andyushka stai linistit ca 95% abandoneaza inainte de jumatatea textului…

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  3. joi, 20 ianuarie 2011, 13:37

    @Mihai: Corect. :D

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  4. joi, 20 ianuarie 2011, 14:04

    Da ar merge un blog tehnic scris bine in care sa explici la alte muritori de rand ca je ce adaptoare sunt alea si cum faci conexiunile alea …..

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  5. joi, 20 ianuarie 2011, 19:17

    @andryusha: Sunt de acord cu tine.

    OBS: Chinezu – nu stiu daca asa ai vrut sa te-ai razgandit intre timp, dar titlul articolului nu se potriveste cu „titlul” din adress bar.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *