Îmi zice cineva ieri că mă iau după alți bloggeri și folosesc cuvinte dure ca să îmi fac trafic. Asta apropo de tristețea mea de ieri. Vă întreb direct dacă vi se pare că eu sau alți bloggeri ne luăm unii după alții și cam are ar fi ei și cum adică ne luăm unii după alții? Asta ca să avem subiect de discuție.
Apropo de trafic, am o strategie foarte clară (deși uneori tare greu de controlat…) de a-mi menține traficul la un anumit nivel. De fapt, eu nici nu îi mai spun trafic, ci comunitatea. Asta este miza mea, nu mii de oameni pe zi care nu au nici o treabă cu mine, iar eu nici o treabă cu ei.
Cât despre faptul că mai înjur la mine pe blog, chestiunea e simplă. Dar nu la o privire superficială, așa cum se uită mulți. Înainte înjuram mult mai mult. Pentru că, în esență, eu sunt un derbedeu. Dar un derbedeu care își dă seama că nu e perfect, că e bădărăn uneori, că e gherțoi din când în când și că, din aceste cauze, trebuie să se controleze, să se schimbe, să devină mai bun. Ceea ce, cu voia dumneavoastră chiar am făcut. Nu pentru că aveam de scris pe blog, dă-i pace, ci pentru că așa am simțit că trebuie să fac ca persoană. Și o să merg pe același drum.
Dar niciodată nu o să pot să nu mai fiu derbedeu. Indiferent câte fracuri 2.0 aș pune pe mine. În plus însăși ideea de a nu mă arăta așa cum sunt aici pe blog îmi repugnă din start. Iar când înjur, atunci să știți că așa simt cu adevărat și că nici măcar straturile de politețe pe care mi le pun în fiecare zi nu au mai putut opri tristețea, enervarea sau pur și simplu golănismul meu.
Prefer, însă, să fiu așa. Și să intru la judecata voastră, așa cum o fac zi de zi. Pentru că înainte (mereu înainte) de a fi blogger, eu sunt om. Unul imperfect. Așa ca voi.
8 thoughts on “Care după care blogger se ia? Sau de ce înjur pe blog”
Acum…, si injuraturile in exces, parca isi cam pierd din farmec. Plus ca, e nevoie totusi si de ceva minte pentru niste injuraturi „cu stil”. De acord insa cu partea asta: Dar niciodată nu o să pot să nu mai fiu derbedeu; niciodata nu stii cand e nevoie sa fii derbedeu, asa ca mai bine sa fii pregatit, decat surprins… :))
P.S. Sunt cateva bloguri ale unor „grei” pe care abunda injuraturile; nu numai ca sunt nejustificate de cele mai multe ori, dar sunt si total lipsite de imaginatie; cam penibil(i).
Stii cum e cu injuraturile? Unele chestii numai asa le poti spune clar si asa cum trebuie spuse…
Cum sunt bancurile „porcoase”. Daca inlocuiesti injuratura cu altceva… nu mai are acelasi haz bancul.
Multa lume nu face diferenta intre un cuvant „obscen” (desi am o mare problema cu termenul asta) spus asa fara nici un motiv. Si un cuvant obscen , spus intr-un anumit context.
Daca va mai aduceti aminte clipul celebru cu Adi Despot si cu 3 in PLM….atunci s-a tolerat limbajul deoarece era evident ca reporterita e proasta :)
vezi treaba cu ideile de ieri, de pe fb. Unii au impresia ca ideea inseamna totul. Stai linistit, derbedeule:D
Pingback: Licuriciul Orb » De la o varsta, nu ne mai sade
Pingback: Ovidiu Eftimie » No că am facut-o şi pe asta
Cred ca e treaba fiecăruia ce face in curtea sa (pe blog). Dar cred ca problema e mai sensibilă când înjurăturile se mută pe facebook sau twitter.
Pingback: De ce nu moderez comentariile pe blog | Chinezu