Hai să fim clar înțeleși: nu folosim produse, folosim branduri. Alegem săpunul ”Spala bine fundul” și nu ”Spală bine dorsalul” pentru că primul brand ne-a fentat mai bine (în sensul bun, desigur) decât cel de-al doilea, deși la nivel strict chimic diferența dintre cele două este fix zero. Și, of course, ne aducem jde argumente inteligente că am ales bine, convingându-ne singuri că suntem deștepți de ne vine să ne pupăm singuri nu alta.
Folosim mii de branduri. Unele dintre ele fac deja parte din felul nostru de a fi. Ne-am lipit de ele și ele de noi, fără să ne explicăm în profunzime de ce și când s-a întâmplat acest lucru. Unele sunt deținători unici și irevocabili ai ”dreptului de proprietate și de folosință” personal pe un anumit domeniu :) Adică numai și numai brandul respectiv dintr-o anumită categorie îl cosumăm, iar altele nu. Pentru că aceste branduri suntem noi. Sau așa ne place să credem…
Fiecare dintre noi avem branduri de astea personale cu care ne identificăm. Dar v-ați întrebat vreodată cât (de puțin) știți despre acestea? Eu, spre exemplu, am un brand preferat în materie de whiskey: J&B. Dar preferat rău, nu așa :D Îl beau de ani de zile și cu mare plăcere. Dar mi-am dat seama că nu știu absolut nimic despre el, despre istoria sa. De fapt, ca să o spun pe aia dreaptă, așa mi-a venit și ideea acestei postări. Moment în care am luat o decizie: văd ce branduri preferate am și mă informez cât mai serios despre ele. Serios, așa o să fac!
Bun, cu preferatul meu J&B noroc cu wikipedia, căci siteul oficial e o mare, mare porcărie. Ceea ce nu strică gustul lichidului, firește, dar te enervează și te face să desfaci o bere de nervi :))
Ia alege și tu un brand al tău, personal, și vezi câte știi despre el :D Vezi, I told you so :D
8 thoughts on “Brandurile suntem noi. Serios?”
Eu m-am atasat de ele pentru calitatea produselor si mai putin pentru brand. Daca acolo unde atasamentul a fost atat de mare am rascolit si Internetul sa-l cunosc.
FIAT 500, si am citit cat de mult s-a putut citi despre, am colectionat poze, masinute in miniatura, articole, tot ce am putut. Inclusiv lucrarea de licenta a avut drept studiu de caz modul in care a fost lansat pe piata noul model (in 2007).
Coca-Cola. La fel, cules informatii, obiecte vechi cu sigla, vizionat documentare, cam tot ce mi-a fost la indemana sau a necesitat un minim efort de cercetare.
Mai am exemple, lista e lunguta, cred ca totul se rezuma de fapt la cat de multa atentie acorzi brandului in sine. Poti sa te limitezi la a aprecia un gust in sine (iti place gustul de whiskey J&B si atat), dar pana la pasiune pentru a afla informatii despre brand e cale lunga, si e o cale pe care prea putini o aleg. Iti place un parfum anume, il folosesti de ani de zile, nu vrei sa-l schimbi, are valoare pentru tine, dar valoarea brandului in sine poate sa te lase rece. Informarea referitoare la brand devine optionala, cam ca si diferenta intre a fi groupie si fan al unui artist, sau fan si ascultator obisnuit. Asa vad eu lucrurile.
Hm, uite ca niciodata nu m-am interesat mai mult de Coca-Cola. Stiu doar ca are acid fosforic, acid care nu este prea benefic, da’ in rest stiu ca are ambalaj rosu cu alb si ca e neagra. Buna idee, Chinezule!
Oricum , brandul meu preferat ramane G-Unit , ma refer in materie de haine …
Pingback: Răspunsuri concise pentru blogosferă « Blog despre lucruri vandabile
N-am un brend dupa care sa fiu disperat, poate doar sapunurile Dove :D
Perfect adevarat, mergi pe un brand pentru ca te identifici cu el, iti place, te reprezinta si atunci clar poti face extrapolarea catre sintagma:”brand-urile suntem noi” si daaa acum ca ma gandesc ar fi foarte interesant sa ma gandesc la cateva branduri care imi plac foarte mult si sa vad la fiecare de ce. Ar iesi o analiza draguta:) timip sa fie…
De ce nu spui nimic de brandul tău preferat în materie de bloguri? Adică blogul me… :))))))