În ultimele luni m-am întâlnit cu multă lume de prin, să le zicem generic, agenții. Pe linie de new media, bloguri și alea, alea. Mai jos vă prezint, stângaci și de o subiectivitate atroce, cu ce am rămas eu după aceste multe întâlniri. Voi pune accentul (pentru trafic, desigur) pe părțile negative ale chestiunii în cauză.
În agențiile din România (advertising, PR, comunicare, regii publicitate, new media, și alte denumiri de astea) media oamenilor nașpa este în strânsă conexiune cu media oamenilor nașpa din România în general. Iar media oamenilor mișto tot așa. Când zic ”nașpa” și ”mișto” mă refer la profesionalismul lor și nu la caracterul lor. Căci despre caracterul unora ar fi prea mult și prea degeaba de povestit…
Cred că cea mai mare problemă a oamenilor din agențiile de pe la noi (deși există excepții colosale) este că, simplu spus, habar nu au ce înseamnă new media. Și nu mă refer la definițiile și studiile de caz pe care le găsesc pe google și pe care le știu pe de rost. Ci mă refer la feelingul ăla de new media, la simțul ăla pe care trebui să îl ai când lucrezi cu un domeniu nou și, oricum o iei, sensibil. De unde celebrele deja, așa ca exemplu îl dau, piarizde (care chiar există, desigur, dar nu poți în nici un caz generaliza).
Mulți oameni din agenții nu fac nici un efort de a înțelege, bloggerii, ca să îi luăm pe ei, că, sper, toată lumea știe ce sunt și cam ce fac. Par examplu, dacă un blogger refuză o campanie propusă (din diverse motive), reacția unor oameni din agenție este de iritare ”ce dracu, băi, ăsta trăiește așa bine de nu vrea bani?”, dovadă impecabilă a lipsei de înțelegere de care dau dovadă. Ca să nu mai vorbim de fazele mai tehnice, ca să zic așa, cu plata, discuții care se întâmplă, evident, după derularea campaniei, nu înainte, cum ar fi fost cazul : păi de ce nu ai zis că nu ai firmă, banii trebuie decontați, nu știu cum o să facem (și apoi în barbă ”morții mă-sii că mi-a trebuit să mă încurc cu de ăștia”). Și atâtea altele… Evident că nici cu unii bloggeri nu mi-e rușine, dar despre asta într-un alt post.
Mulți dintre oamenii de agenție nu cred în new media. Deși pe carte de vizită scrie toate cele necesare să te impresioneze pe linia asta, omul pur și simplu nu crede în așa ceva și face ce face doar pentru că boardul agenției a decis să extindă paleta de servicii (nu glumesc, așa mi s-a spus și mie în unul din cazuri) și new media trebuie să fie în portofoliu. Evident că un asemenea om nu are nici cea mai mică șansă să convingă un client să deruleze niște campanii pe new media. În extrema cealaltă există unii pentru care onlineul e tata și mama și văru din străinătate și celestul întruchipat, restul fiind zero barat. Nu îmi place nici una din categorii.
Ar mai fi concluzii, dar am zis ca e mai bine să mă opresc la astea de mai sus, mai mari și mai viguroase. Dar asta nu înseamnă că nu puteți voi adăuga altele, din experiența voastră :)
Pe final, căci acest final este cititi de extrem de puțină lume și doar de cei care sunt interesați serios de subiect (adică fix oamenii din agenții), vreau să mă refer pe foarte scurt la excepțiile de la regulile pe care le-am zis mai sus. Adică oamenii din agenții care sunt niște minunați, că nu am altfel cum să le spun. Și pe care îi salut, fără să îi nominalizez, căci se știu ei care sunt :)
3 thoughts on “Oamenii de agenție (un fel de saluuuut, băi!)”
Nu vreau să fiu răutăcios, dar ai scris mult și cam neinteresant. Același generalități pe care le-aș putea citi la Arhi sau zoso. Fapte clare, exemple, din astea nu se poate?
@Eugen
cand o sa scriu la comanda, o sa te anunt
pana atunci ai varianta foarte simpla de a nu mai citi lucrurile neinteresant pe care le scriu
=)) Da, ai înțeles greșit ceea ce am spus. Dar, mă rog, e blogul tău, ești liber să scrii ce dorești și cum dorești.