10.12.2016

Manualul de politică. Pe bloguri

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Am obiceiul de a nu citi o carte la a cărei lansare sunt invitat. Pentru că, după cum mă ştiţi, nu m-aş putea răbda să nu zic autorului „bă, eşti cam pastă” şi să se ducă dracului toată frumuseţea lansării. Aşa am procedat şi când am fost moderator la lansarea „Bloguri, facebook şi politică”. Atunci nu citisem cartea. Dar acum am citit-o…

Cel mai tare mi-a plăcut la cartea asta faptul în sine că a apărut, că cineva a vrut să o scrie şi cineva a vrut să o publice în contextul unei sărăcii lucii editorialistice de sorginte românească pe domeniul cu oricina. Aşa că din start felicitări Tudor, Paul şi Florenţa pentru iniţiativă şi mulţumuri Tritonic pentru publicare. Singurul reproş mare pe care mă duce simţirea să îl fac (dar care reprezintă oarecum paradoxal şi substanţa cărţii)  este abordarea cam tehnicizată de care se fac „vinovaţi” cei trei, care abordare e ok pentru cei care citesc cărţi cu pixul în mână, dar care e killer pentru cei mai „profani”.

Cum cartea e structurată în 3 capitole mari, după felul şi asemănarea celor trei autori, hai să le luăm pe rând.

Tudor Sălcudeanu a realizat o analiză a blogosferei politice, împărţită groso modo în dreapta şi stânga. Şi când zic analiză, mă refer mai degrabă la cercetare. Pentru că, spre deosebire de alte cărţi în care spiritul academic abia se face simţit aşa ca o adiere, în cazul de faţă chiar s-a muncit cu metodologie, instrumentar şi toate alea grele. Bag acilea doar o concluzie interesantă (restul să puneţi mâna să le citiţi, nu fiţi puturoşi): liberalii bloggeri „au tendinţa să comunice mai mult cu ideologia opusă decât cu propriul grup” şi „social democraţii dau dovadă de un nivel ridicat de coeziune, în timp ce liberalii activi… au tendinţa să se afilieze grupului de stânga”. Nice one, asta, nu? :)

Paul Aparaschivei ia la bani mărunţi blogurile candidaţilor la europarlamentare. Tot aşa pe stil de cercetare academica, adică muncită, nu aşa la datu’ cu părerea. Scot şi de la Paul doar o concluzie, e drept că aia finală, dar una care sună ca un verdict pe care îl aprob: „Pe viitor, politicienii bloggeri din România ar trebui să renunţe, cel puţin pe blogul personal, la stilul românesc de a face politica. Altfel, singura moştenire certă pe care o vor lăsa pentru posteritate, prin blogurile personale, va fi promovarea unei imagini vechi de politician, promovată printr-un nou media foarte popular”. Păi cam aşa ceva…

Florenţa Toader face o foarte bună trecere prin excelenta campanie online a lui Barack Obama. Mi-a prins foarte bine să citesc acum, la ceva vreme după ce a ajuns nenea ăsta preşedinte, cum şi ce s-a întâmplat. E un studiu de caz excelent din care putem trage nădejde că şi politicienii români ar putea învăţa măcar câte ceva, că este de unde. Căci campania lui Obama este „o adevărată lecţie de comunicare politică prin care s-a demonstrat că atenţia şi votul tinerilor pot fi câştigate printr-o comunicare deschisă şi transparentă, iar televiziunea nu este principalul mijloc de comunicare prin care se poate obţine credibilitatea”.

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Firicel din Mafia Mămicilor

Cărţile electronice. E clar, sunt un înapoiat…

7 comentarii

  1. luni, 30 noiembrie 2009, 10:31

    […] This post was mentioned on Twitter by chinezu, Irina Ursu. Irina Ursu said: RT @chinezu Manualul de politică. Pe bloguri http://sp2.ro/b78c0c […]

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  2. ciprianyo
    luni, 30 noiembrie 2009, 13:16

    Incercati noul site cu premii
    http://www.versu.ro/Manolea Ciprian-251.html

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  3. luni, 30 noiembrie 2009, 14:38

    Mulţumim pentru recenzie! Cred că ai căpiat când ai văzut atâtea grafice, tabele şi cifre :-) Tocmai de aceea, efortul lecturii (pentru că trebuie vorbit de un anume efort) trebuie în plus apreciat.

    Aşa cum zicea şi Dorina Guţu, când vorbim de Bloguri, Facebook şi politică trebuie să ne referim la o „carte incomodă”. Atât prin stilul puternic academic de redactare, cât şi prin concluziile sale pe care, şi eu, îi invit pe oameni să le descopere prin citire.

    Chinezule, încă o dată, mulţămim de tot sprijinul. Să ne revedem cu bine la o #relansare :-P

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  4. luni, 30 noiembrie 2009, 15:44

    Noh, cu ocazia asta mi-am luat si io o piatra de pe inima. Am scapat de injuraturi!!! Dupa momentu asta, daca vin injuraturi, o sa fie numa bune de marketing :))))

    Mersi fain domlie ca ai cetit-o!

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  5. luni, 30 noiembrie 2009, 16:45

    Aici de ce nu pot da like ca pe facebook? :D

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  6. luni, 30 noiembrie 2009, 17:04

    @Paul, @Tudor Salcudeanu
    hai ca sunteti niste meseriasi :)
    am rasuflet usurat cand am vazut ca e chiar foarte buna cartea
    ca ma durea sufletul sa scriu de rau de voi
    da’ zau ca o faceam daca era cazul :))

    @Oana
    i love you too :D

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  7. joi, 10 decembrie 2009, 04:30

    Eu i-am vazut pe cei trei autori si pe coordonatoarea lor, d-na Gutu, la Gaudeamus.

    Nu am mai apucat sa scriu articol, asa cum imi propusesem, pentru ca s-au adunat multe de facut, intre timp.

    Dar profit si eu de ocazie, sa le zic autorilor:
    bravo baieti (2) si fata (1) ! :)

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *