10.12.2016

Am aflat de ce mă enervează aia cu consumul excesiv de grăsimi, zahăr şi sare

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Ia uite ce zice domn profesor mai jos.

În pauzele programelor de televiziune în cadrul publicităţii, se difuzează spotul publicitar: ,,Pentru sănătatea dumneavoastră, evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi “. Măsura este lăudabilă dar anunţul este eronat.
Se menţionează sare la singular şi toată lumea înţelege o anumită sare, sarea de bucătărie, clorura de sodium.
Se menţionează zahăr şi se înţelege zahărul extras din trestie sau din sfeclă, zaharoza, un dizaharid.
Grăsimile sunt menţionate la plural, ţinând seama, probabil, de faptul că pot fi lichide sau solide, de diferite origini sau de diferite compoziţii chimice.
Zahărul este numai unul din zaharurile sau hidraţii de carbon folosiţi ca aliment de către om.
Hidraţii de carbon denumiţi astfel după raportul dintre hidrogen şi oxigen, din molecula lor, egal cu cel din apă, sunt compuşi naturali sintetizaţi de către plantele verzi din dioxid de carbon şi apă prin absorbţie de energie luminoasă. Adesea sunt numiţi carbohidraţi, după denumirea în limba engleză (carbohydrates). Se foloseşte adesea şi denumirea de glucide după unul din reprezentanţii importanţi, glucoza ca şi denumirea de zaharuri sau zaharide după denumirea dizaharidului zaharoza, şi el un reprezentant important.
Hidraţii de carbon se impart după masa lor moleculară în monohidraţi, glucoza, fructoza, galactoza, dihidraţi ca manoza, lactoza, celobioza, care prin hidroliză duc la două molecule de monohidraţi dintre care cel puţin una este glucoza şi polihidraţi ca amidonul, glicogenul şi celuloza.
Nutriţioniştii impart hidraţii de carbon în simpli (glucoză, fructoză, zaharoză, etc.) şi complecşi (amidonul, glicogenul). Carbohidraţii simplii se găsesc în alimente ca mierea, dulciuri rafinate şi sucuri, ei ridicând rapid nivelul glicemiei. Carbohidraţii complecşi întâlniţi mai ales în cereale şi cartofi necesită un timp mai lung pentru a fi hidrolizaţi la glucoză şi folosiţi de către cellule, iar unii ca celuloza nu hidrolizează alcătuind fibrele alimentare.
Ingestia unor cantităţi mari de carbohidraţi simpli poate duce la eliberarea unei cantităţi crescute de insulina care are ca efect creşterea în greutate, obezitatea.
Hidraţii de carbon se găsesc mai ales în alimentele de origine vegetală, şi mai puţin în alimentele de origine animală cum este lactoza din lapte.
Din cele de mai sus se trage concluzia că zahărul (zaharoza) nu este singurul hidrat de carbon care poate fi daunător sănătăţii. Enunţul ,,Pentru sănătatea dumneavoastră, evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi “, induce consumatorilor idea că numia excesul de zahăr este dăunător nu şi de alţi hidraţi de carbon şi unii consumă de exemplu miere în cantităţi mari care nu este incriminată ca dăunătoare.
Este necesar ca zahăr să fie înlocuit cu hidraţi de carbon sau cu pluralul zaharuri.
A doua problemă pe care spotul publicitar o ridică este relativitatea excesului. Consumul zilnic recomandat este de 300 g carbohidrat reprezentând 60% dintr-un regim de 200 Kcal. Numărul de calorii din dietă care nu conţine numai hidraţi de carbon, se poate calcula ţinând seama că 1 g de proteine are 4 kcal, 1 g hidraţi de carbon 4 kcal şi un gram de grăsimi 9 kcal.
Cantitatea de hidraţi de carbon consumată este mai mare decât cea de proteine ea acoperind 40-45% din necesităţile energetice constituind un ,,carburant” vital pentru creier şi muşchi şi asigurând o bună funcţionare a intestinului. Cantitatea de proteine, zaharuri şi grăsimi consummate depinde de activitatea individului, de vârstă şi sex, greutate, înălţime ca şi de condiţiile de climă.
Când aportul de energie din alimente depăşeşte energia cheltuită în activitate, organismul se îngraşă şi invers…..când organismul slăbeşte.
În concluzie este corect şi necesar ca în spotul publicitar: Pentru sănătatea dumneavoastră, evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi, cuvântul zahăr să fie înlocuit cu zaharuri sau hidraţi de carbon.
De asemenea populaţia ar trebui informată asupra dimensiunilor excesului de sare, zaharuri şi grăsimi.

Prof. Mircea Iovu
Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila
Tel: 0722940093

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Se caută juniori pentru a juca în Franţa!!!

Şi dacă de data asta PDL şi-o fură de la PSD?

Niciun comentariu încă

  1. joi, 15 ianuarie 2009, 15:14

    Mda. Pentru că argumentele nu trebuie să fie ad hominem, îmi permit să-l contrazic pe domnul profesor.

    Nu toţi carbohidraţii sunt periculoşi pentru sănătate. Dimpotrivă. Doar cei simpli. Astfel, ar fi periculos ca la TV să-ţi spună să eviţi carbohidraţii. Şi ar fi mulţi care ar înţelege să nu mai mănânce pâine, paste, orez etc.

    De asemenea, fructele şi alte surse naturale de glucide simple nu trebuie evitate. Încă un motiv pentru care e periculos să spui „carbohidraţi”, pentru că oamenii înţeleg ce vor ei.

    Regimul zilnic de 200 de Kcal îl găsim în Somalia (vai de capul lor). Probabil că vroia să zică 2000.

    Referitor la grăsimi, aceeaşi poveste. Nu toate grăsimile dăunează sănătăţii. Dimpotrivă, sunt o grămadă de grăsimi care sunt foarte sănătoase, care constituie „hrană” pentru sistemul nervos, imunitar şi circulator. (da, sunt grăsimi care scad colesterolul!)

    Corect ar fi ca la TV să zică să evităm grăsimile animale şi uleiul prăjit. Dar să ne şi avertizeze asupra pericolului consumării produselor pe care scrie 0% grăsimi.

    În final, o precizare: sarea de bucătărie e dăunătoare în exces. Sărurile minerale nu. Dimpotrivă, e bine să bei şi apă minerală (bogată în calciu şi magneziu).

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  2. joi, 15 ianuarie 2009, 21:06

    Yay! deci pot să mănânc în continuare zahăr cu linguriţa când am poftă, că nu-i zahar…acum nu mă mai simt vinovată ca desertul meu preferat este cubuleţul de zahăr (alb, că brun e pentru moderaţi)

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  3. ondina
    vineri, 16 ianuarie 2009, 01:35

    Nu stiu zau daca lumea de rand stie ce sunt aia hidrati de carbon, ma indoiesc sincer. :) si apoi, spotul asta publicitar trebuie sa dureze atat cat dureaza, nici o secunda mai mult, pentru ca secundele sunt scumpe (si n-ar mai avea nici un farmec daca s-ar povesti o intreaga istorie, asa cum se face aici; mie mi se pare cam plictisitor :P). Alte povesti despre sare, zahar si grasimi se pot spune la emisiuni, in presa, pe bloguri daca vrei.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  4. vineri, 16 ianuarie 2009, 09:11

    Deci, serios, io n-am nervi sa citesc tata povestea asta. Care-i concluzia?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *