09.12.2016

Pe câţi din blogroll ar trebui să cunosc personal?

Află cum poți să câștigi o Dacia Duster Laureate și alte zeci de premii.

Am cunoscut personal (adică strâns mâna, how do you do, cel puţin) doar 24 din cei 66 pe care îi am în blogroll. Adică, pentru sociologi, cam 36,36%. Nu asta e problema. Faza e că habar nu am dacă e mult sau dacă e puţin raportat la firescul blogosferei. Adică dacă această dulce pervetire a comunicării directe transformată într-o comunicare live, ajutătoare, îndestulătoare, dar, pe undeva, atât de schizofrenică se regăseşte intactă şi neprihănită şi la chinezu…

Pentru cei care iar o să zică de cârnatul meu de blogroll, îi scutesc de trouble şi îi îndemn să citească statementul chinezesc.

Despre autor: Cristian China-Birta

Blogger din 2007. Toamna :)) Antreprenor din 2009. Mândru membru al Kooperativa 2.0.

Să ne râdem cu Antena 3

Blogscarurile 2008

Niciun comentariu încă

  1. luni, 25 februarie 2008, 18:06

    e chiar f f mult, cred. si-n locul tau nici nu m-as vedea cu ei, cine stie peste ce pustani cu capul prin nori dai :P

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  2. luni, 25 februarie 2008, 18:26

    je m`a indoiesque :))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  3. kmi
    luni, 25 februarie 2008, 18:48

    pe cati vrea muschii tai, ca sa respecti si tu insuti „statementul chinezesc” :))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  4. luni, 25 februarie 2008, 19:11

    io cam vreau sa te vad :))

    dar noi ne intalnim la cafea .. la tonomatul cu mancare acolo : )

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  5. luni, 25 februarie 2008, 21:07

    din 92 de cind sunt pe web am cunoscut poate 1% din cei cu care am vorbit. so what? cu unii m-am simtit bine si ne mai mailam la citiva ani odata. la inceput era nevoia mare mai ales ca eram raspinditi din australia pina-n california. sau invers:) exista o necesitate in a cunoaste fizic pe celalalt, dar uneori e haios si fara. mai nasol e ca te mai si indragostesti, dezvortezi si schimbi continentul. de vreo doua ori. mai bine fara… oare?

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  6. marți, 26 februarie 2008, 08:15

    Si cand te gandesti ca unora le-ai strans mana si habar n-aveai ca sunt in blogroll-ul tau :))))

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  7. marți, 26 februarie 2008, 08:45

    piticu21:
    deci cum?
    care tonomat, fratie? ca ma tii in neagra nestiinta :D

    teo.georgescu:
    ca cam asa :D
    lasa ca la un moment dat trecem si de strangerea protocolara de mana si bem un cafei
    ca avem pile comune :D

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  8. marți, 26 februarie 2008, 10:52

    Io ciar mi-as dori sa beau o bere cu matale! Asa ca la strigarea de adiunare a BLOG-Roll-ului chinezesc da de veste pe e-mail!
    ;)

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde
  9. marți, 26 februarie 2008, 17:06

    Comentariul lui Dan Iancu e haios de tot! Imi amintesc si eu purecii din stomac prin 1995, cind vedeam prima pagina de internet.
    Relativ la postul tau, sa spun doar ca – initial – succesul unor Facebook si LinkedIn se baza tocmai pe asta: intri in networkul meu DOAR daca te cunosc. Bine, scopul a fost largit la prietenii-prietenilor etc.
    Dar mai exista „puristi” care nu lasa pe blog sau pe Facebook decit oameni cu care se intilneste si in „viata reala”. Unul din ei e Jerome Paradis(http://blog.jeromeparadis.com), un tip cool din Montreal pe care l-am ascultat duminica la conferinta Podcamp Toronto.

    Thumb up 0 Thumb down 0

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *